Stefan Ruxanda

Nu mai văd Steaua Polară

„Dansează, mai ales când ești frânt pe dinăuntru.” – Rumi Și uneori îți vine să dai cu basca de pământ. Să te așezi într-un colț și să spui: „Gata. Până aici. Nu mai vreau. Nu mai pot. Mi-a ajuns până peste cap.”

Nu mai asculta vocea fricii

„Vreau să ajut oamenii să se teamă mai puțin.” - Robin Williams Demult, am citit o poveste populară amerindiană. Pe scurt, ea spune că omul poartă pe umeri doi vulturi. Fiecare îi vorbește la ureche. Doar că îi spun lucruri diferite.

Fără iubire? Ca un trup fără suflet

„Căci cavalerul rătăcitor fără iubire era ca un copac fără frunze și fără rod, ca un trup fără suflet.” — Miguel de Cervantes „Și astfel, fără să dea de știre cuiva despre gândul său și fără să-l vadă cineva, într-o dimineață, înainte de ivirea zorilor — una dintre cele toride ale lunii lui iulie — se înarmă cu toate armele sale, încălecă pe Rocinante, își puse coiful cel prost alcătuit, își prinse pavăza la braț, apucă lancea și, pe poarta dosnică a unei curți, ieși în câmp, plin de nespusă bucurie și încântare că își împlinise atât de ușor dorința cea mare.”

Despre Richard 3.0

„Răul învinge doar atunci când oamenii buni încetează să iubească.” — Edmund Burke Lucrez în această perioadă la un spectacol după Richard III de William Shakespeare. Este un text care mă urmărește de mai bine de 20 de ani. L-am citit prima dată când eram în facultate, iar în 2014 — deci acum mai bine de un deceniu — am început să schițez primele notițe pentru un eventual proiect. Am făcut un caiet de regie, am urmărit montări celebre, am studiat contextul istoric. Și totuși, o întrebare mă bântuia și nu-i găseam răspuns. De ce face Richard ceea ce face?

Pârtieeeee!!!

„Direcția dă valoare pașilor, nu viteza.” – Anonim Un prieten ne-a propus să ieșim la munte după Anul Nou. Pe 3 ianuarie, cinci părinți cu patru copii, împachetați în haine de fâș, cu rucsacii doldora cu „de-ale gurii”, așteptam nerăbdători trenul spre Azuga.

Recunoștință

„Nu fericirea ne face recunoscători, ci recunoștința ne face fericiți.” — David Steindl-Rast Azi dimineață m-am trezit cu un gând pe care aș vrea să ți-l împărtășesc. Este un singur cuvânt: recunoștință. Și m-am surprins întrebându-mă: Cum de-a încolțit acest cuvânt în mintea mea? De ceva vreme citesc o carte foarte bună: Noul Testament. Da, da. Exact! :) În traducerea lui Valeriu Anania (IPS Bartolomeu) — cu atât de multe note de subsol încât ai impresia că citești „împreună cu un profesor” care îți clarifică sensurile profunde ale textului.

Iartă!

„Uneori, cea mai mare formă de iubire este iertarea.” - Anonim Eliza lucrează într-o cafenea. În timp ce ducea comanda unui client, s-a dezechilibrat și a vărsat toată cafeaua pe jos. Nu s-au pătat haine, nu s-au spart cești, dar a trebuit să mai facă un drum până la espressor. „Îmi cer scuze!”, a spus ea, cu un zâmbet stângaci.

Un fel de libertate

„Libertatea se câștigă prin învățare.” — Epictet Eugenia stătea ghemuită pe marginea trotuarului, la umbra unui copac. Lângă ea, Iulia, fiica ei de 16 ani. În jur, alte femei care, la fel ca ele, așteptau o veste despre soții lor. N-aveau voie să intre în clădirea judecătoriei.

Bun. Și acum? Încotro?

„Sensul vieții este să înaintezi. Indiferent cât de mici sunt pașii.” — Anonim Am pornit motorul. Am setat pe Waze destinația „Acasă”. 3 ore și 10 minute. Era aproape ora nouă seara. Afară tocmai se oprise ploaia, dar peste tot rămăseseră bălți. Genul acela de vreme care te ține în casă, nu pe drumuri întunecate, prin sate. Eram singur în mașină, pe o stradă pustie, lângă clădirea teatrului unde tocmai încheiasem un proiect foarte (foarte!!!) dificil.

Un fel de a cânta

„În fiecare om există o parte din cer, care îl cheamă acasă.” – Platon Am dat peste o poveste scrisă de I. Turgheniev. Se numește „Cântăreții”. Foarte pe scurt: într-un sat izolat din Rusia (secolului XIX), un sat aproape descompus de sărăcie, exista o cârciumă. Ca să ajungi la ea trebuia să treci printr-o râpă seacă, un câmp părăsit, pe lângă un lac cu apă stătută – și să reziști unei călduri în care doar ciorile păreau interesate de trecerea ta.

Cine suntem?

„Acolo unde există dragoste, timpul își pierde puterea.” – Jean-Paul Sartre Ce naiv eram… Credeam că dacă am și eu plasticul ăla cu tricolor pe el, gata—m-am făcut mare. Nu pot să uit mândria cu care pășeam pe stradă după ce am ieșit de la Evidența Populației. Țineam buletinul în buzunar ca pe o piatră prețioasă. Așteptam ca oamenii să mă privească altfel—cu ceva mai mult respect, poate.

Menirea noastră este să aducem lumină

„Fiecare dintre noi este o lumânare; menirea noastră este să aducem lumină, nu să ne temem de întuneric.” - Anonim Anne Lamott este una dintre marile scriitoare ale Americii. Printre numeroasele ei bestselleruri se află și o carte dedicată celor care aspiră să devină scriitori. Un fel de curs. Dar e atât de frumos scris încât eu i-aș spune „un curs despre cum să înțelegi viața”.

Ăsta e trenul cel bun?

„Frumusețea vieții constă în a ști să te oprești și să privești cerul.” – Albert Einstein Ora 18:09. Citeam din nou biletul și aruncam privirea la drum. Blocaj total. În față, o mașină oprise fix în mijlocul intersecției și încurca tot traficul. M-am uitat la ceas: 17:58. Eram la limită. Băteam cu telefonul în genunchi — ca și cum asta ar fi făcut timpul să curgă mai încet. Mai mergem doi metri și iar ne oprim. De data asta, un tramvai în stație.

Supa de pietre

„Cele mai mari fapte ale bunătății sunt adesea cele mai mici gesturi de compasiune.” – Albert Schweitzer Știi zilele alea când soarele parcă uită să-și mai trimită razele peste noi? Te trezești cu o durere de cap, cafeaua e pe terminate pentru că ai uitat să cumperi, în inbox ți-au intrat facturi pe care ți-e frică să le deschizi, iar la lucru toată (toată!!!) lumea e tensionată. Se vorbește despre concedieri, despre conflicte despre care nici nu mai știm ce le-a declanșat.

Sensul nu este un moft, ci un „musai”.

„Dacă te uiți întotdeauna spre soare, umbrele vor rămâne în urma ta.” – Helen Keller Ieșeam cu copiii de la metrou. Imediat după porțile de acces este o rampă dedicată persoanelor cu handicap. E făcută din tablă groasă, fixată pe o structură de fier. Când mergem spre școală, abia așteaptă să ajungă la rampa asta și...

Și totuși… avem vreo putere să schimbăm ceva?

„Un singur gând plin de iubire poate construi o lume nouă.” – Marianne Williamson Și totuși… avem vreo putere să schimbăm ceva? Sincer acum: nu cumva trăim într-o simulare, într-un matrix? Oare suntem la cheremul unor scenariști (reali sau metafizici) care ne dirijează existența într-un mod discret? Dacă ar fi așa, atunci unde e liberul arbitru? Unde este natura divină din om? Unde sunt puterile sale extraordinare de a crea și de a produce mici minuni în artă, tehnologie etc.?

„Tot ceea ce îți dorești se află dincolo de frică.”

Început de Noiembrie 2023. Dimineață. Ploua mocănește, dar era totuși cald. Am ieșit la alergat. Eram în turneu pe la Piatra Neamț și știam bine locurile unde poți face mișcare într-un peisaj frumos. Am luat-o pe lângă lacul Bâtca Doamnei, spre un deal abrupt care seamănă cu o piramidă.

Dacă vrei să intri cu toată viteza într-un stâlp...

„Dacă nu reușești din prima, atunci parașutismul clar nu e pentru tine.” – Steven Wright Când eram copil, aveam o bicicletă Pegas albă. Frâna de pe roata din spate era pe butuc. Era o plăcere să mergi cu viteză și apoi...

Bun venit pe Blog!

Aici găsești mesajele trimise prin Newsletter-ul „Scrisoare de la un prieten" și cele mai recente episoade ale Podcastului „Strada Speranței".