„Lucrurile mărunte? Ele nu sunt mărunte. Ele sunt viața.” – Jon Kabat-Zinn
Ador cafeaua! Sunt înnebunit după ea. Sunt atât de fanatic încât, acum o săptămână, m-am intoxicat cu cafea. Nu știam că se poate așa ceva.
Dar dacă bei 6–7 cafele pe zi, timp de vreo 3 săptămâni, cred că vei ajunge și tu să cunoști acest nivel avansat de… cafedependendență.
Așa că, în clipa în care scriu aceste rânduri, lângă tastatura mea aburește o cană cu… cicoare. Ce să fac? A trebuit să găsesc un înlocuitor.
Totul îmi place la cafea: culoarea, parfumul, gustul, ideea de a o savura într-un loc anume sau cu o persoană dragă.
Când sunt la volan, cu șoseaua care fuge sub roți, sau într-o călătorie pe timp de noapte, cu ploaia bătând în parbriz, parfumul cafelei și drumul… Doamne, ce minunăție!
Nu m-a plătit nimeni să-i fac reclamă cafelei.
Am vrut doar să te răpesc un pic din cotidian. Sper că ți-am oferit o mică oază de visare.
E felul meu de a nu-i permite realității să mă copleșească.
☁️ Dar... ce e realitatea?
Cum e realitatea? Habar n-am.
Nu pentru că aș fi aerian, ci pentru că realitatea este flexibilă.
Îți dau un exemplu: ieri am fost cu băiatul meu la cursul de înot.
L-am privit cum a muncit 50 de minute în bazin: a dat din mâini și din picioare, a ascultat observațiile antrenoarei, a sărit din nou în apă și a luat-o de la capăt.
Eu, sincer, aș fi murit de extenuare după 15 minute.
La vestiar, era extaziat:
„Ai văzut săritura aia? Și după? Când am înotat pe burtă fără centură, fără plută! Ai văzut, tata?”
Conectat la poveștile lui, am plecat direct spre o întâlnire. Oameni mari, serioși, responsabili… care vorbeau despre – ai ghicit – politică.
După câteva minute, simțeam că mă scufund ca un pietroi într-o mlaștină.
Aceeași realitate? Sau două complet diferite?
💡 Despre ierni și frici sezoniere
Uite, eu sunt slab. N-am tonusul emoțional pe care îl are băiatul meu de 7 ani.
Mă influențează stările celorlalți.
Dacă nu ies repede dintr-o discuție încărcată, simt cum frica mi se urcă pe spinare.
Și am observat ceva: epidemia de frică, exact ca epidemia de gripă, e sezonieră.
Doar că nu vine cu regularitate, ci imprevizibil.
Ce-i de făcut?
Să trăiești cu capul în nori, într-o bulă cu flori de tei? Nu. Uite o altă idee:
Jim Rohn compara perioadele prin care trecem cu anotimpurile.
Crizele – spunea el – sunt ca iarna: nu crește nimic, doar consumi.
Te uiți pe fereastră și pare că natura e moartă. Nu-ți vine să crezi că, nu demult, auzeai păsări și vedeai fluturași jucându-se în soare.
Acum, lumea e încordată. Temătoare. Resursele se împuținează.
Privim pe geam și vedem… nesiguranță.
🔥 Dar iarna nu e inutilă
Nu poți forța anotimpurile. Nici istoria.
Dar poți alege cum le traversezi.
Ce fac oamenii iarna? Stau mai mult în casă. Se strâng unii lângă alții. Se bucură – în cazurile fericite – de o masă caldă și, ai ghicit, o cană aburindă.
Jim Rohn spunea că trebuie să folosim iarna pentru a crește.
Să folosim stagnarea exterioară pentru a progresa în interior.
Învață ceva nou. Capătă măiestrie într-un domeniu care ți-ar putea fi de folos.
Petrece timp cu cei dragi. În dragoste. În bucurie. În recunoștință.
„Nu-ți dori ca iarna să fie mai scurtă.
Dorește-ți să fii mai puternic.” - Jim Rohn
🌱 Alege-ți primăvara dinăuntru
Închide televizorul. Renunță la site-urile de știri.
Iar pe colegii ăia care se pregătesc de revoluții, încearcă să-i ignori.
Caută un mod prin care să crești.
Fă din clipele petrecute cu cei dragi mici doze de rai.
O să întrebe cineva:
– Dar asta o să-mi rezolve problemele?
Nu știu. Probabil că nu.
Dar îți va calma mintea și inima.
Creativitatea ta se va trezi. Gândirea asociativă va funcționa mai bine.
Și e foarte posibil să găsești soluții la care nici nu te așteptai.
Pentru că – vorba lui Einstein –
„Gândirea care a creat problema nu poate oferi și soluția.”
Ne trebuie o altă minte.
Poate una mai blândă. Infuzată cu optimism. Și bucurie.
O gândire ca o cană de cafea băută alături de un om pe care îl iubești.
Îți doresc entuziasm și fantezie în eforturile tale de a face lumea asta mai bună. Și mai dulce.
Te îmbrățișez cu drag,
Ștefan
📽 P.S. 1
Sunt în perioada în care descopăr filme pentru toată familia.
Ai văzut „The Girl Who Believes in Miracles”?
E un film frumos, despre o fată care vorbea cu Dumnezeu ca și cum ar fi fost cel mai bun prieten al ei.
Dacă ai timp, caută-l. https://www.imdb.com/title/tt9098454/
Nu e o capodoperă cinematografică, dar îți garantez că te vei simți mai bine după ce-l vezi.
🤔 P.S. 2
Mă gândeam: cum am putea să-i facem pe cei de lângă noi să se bucure mai mult de viață?
Tu cum îi influențezi pe cei din jurul tău?
Sunt foarte curios.
Dacă ai chef să-mi împărtășești gândul tău, te rog răspunde direct la acest mesaj.
Mulțumesc frumos! | 
