„Viața e ca mersul pe bicicletă.
Ca să îți menții echilibrul trebuie să pedalezi.”
Albert Einstein
Într-o duminică, toamna, am plecat cu mașina de la Piatra Neamț spre București. Vreme bună, drum uscat și destul de liber. Se anunța o călătorie liniștită, normală, relaxantă. Îmi place să conduc și, de cele mai multe ori, șofatul în afara orașului mă odihnește.
Am plecat pe seară. După vreo oră de condus, în câmp, departe de orice localitate, un cui lung și argintiu mi-a intrat într-o anvelopă. Am tras pe dreapta și am început să meșteresc la mașină ca să schimb roata. Oricât m-aș fi supărat, ea, mașina, nu avea nici o vină.
După vreo 30 de minute am pornit mai departe. Mai aveam de condus încă cel puțin 300 de km. Mă gândeam că ar trebui să caut o vulcanizare la care să-mi repar roata spartă, dar fiind duminică, deja după ora 17.00, totul era închis. M-am relaxat spunându-mi „Cui i s-ar putea întâmpla să facă două pene de cauciuc într-o singură călătorie?”
Mergeam liniștit, mă bucuram de cerul colorat la apus, depășeam tiruri cu vitejie pe centura Buzăului când… a doua roată mi se dezumflă. A doua pană de cauciuc!!! Cum, dom’le???
Partea bună? Există o parte bună, da. A doua pană s-a întâmplat în dreptul unei benzinării, deci am putut să ies de pe carosabilul care se aglomerase binișor.
Deci, iată-mă duminică seara, sub un apus superb, cu a doua roată dezumflată, fără roată de rezervă, fără kit de reparații, fără nimic. Mașina se odihnea indiferentă la frustrarea care punea stăpânire pe mine.
Știi, cu toții avem cel puțin un înger păzitor. Eu cred că am mai mulți. Știu sigur că am unul la Buzău. E un verișor care în seara respectivă era acasă, a răspuns la telefon, a venit cu mașina, mi-a încărcat cele 2 roți sparte și m-a dus la singura vulcanizare care avea deschis duminica la acea oră în Buzău. Neîntâmplător, vulcanizare nu era non-stop și tot neîntâmplător, patronul venise pe acolo doar ca să rezolve ceva și atunci m-am pomenit eu cu 2 roți sparte. „Două pene de cauciuc într-o singură zi?!”, s-a mirat și el.
Ceea ce trebuia să fie un drum de 5-6 ore s-a prelungit la 8 ore. Am ajuns la București noaptea târziu, dar întreg și cu 4 roți la mașină.
În curând începe Anul Nou. Există acest obicei ca oamenii să-și facă planuri care au ca dată de începere 1 Ianuarie (voi mânca mai sănătos, voi citi mai mult, îmi fac abonament la sală, voi petrece mai mult timp cu familia, voi sta mai puțin pe social media, mă las de fumat etc, etc, etc). Știai oare că 80% dintre aceste planuri sunt de obicei abandonate cel mai târziu până la 1 Februarie?
De ce? Pentru că avem impresia că dacă ni s-a dezumflat o roată trebuie să abandonăm mașina în drum. Bineînțeles că e o aiureală. Cum să faci așa ceva? Și totuși, când e vorba de sănătatea noastră, de a face o schimbare majoră care ne-ar putea îmbunătăți viața, primul eșec ne scoate în decor. Prima poticnire ne descurajează atât de tare încât abandonăm imediat acel parcurs.
Poticnire - descurajare - abandon. Sau altfel spus: am dat-o în bară - nu pot să fac nimic - o las baltă.
Stai puțin! Cum să faci așa ceva? E ca și cum ai face pană de cauciuc și ai turna o canistră de benzină pe mașină ca să-i dai foc. Păi de ce? E doar o roată. E doar un cui nefericit. Repară și mergi mai departe!
Gândește-te la un sportiv de performanță, la un jucător de baschet. Crezi că de fiecare dată când a aruncat mingea spre coș a și marcat? Sau alt exemplu: imaginează-ți cum cânta Mozart la pian când era începător. Chiar crezi că nu a falsat niciodată? Ai impresia că echipa de programatori care au făcut sistemul de operare pe care îl folosești pe telefonul tău și-au dat demisia în grup în momentul în care s-a descoperit prima eroare de programare? Doamne, ferește!
De ce să renunți la prima poticnire? De ce să abandonezi dacă ai dat-o în bară de câteva ori? Eroarea nu este ceva care să te definească. Nu ești „un ratat” sau „o ratată” dacă nu ți-a ieșit din prima sau din a doua sau din a treia! IOS a ajuns la varianta 17.2 - după ce mi-a blocat telefonul de vreo câteva ori. Deci privește-te cu mai multă îngăduință! Ești un om în proces de creștere, ești o ființă în continuă dezvoltare. Și creșterea presupune și sondarea unor căi care nu duc la rezultatul dorit. Altfel spus, în drumul către destinația dorită, uneori, o iei și pe arătură. Ca să înveți că nu ai ce căuta pe acolo.
Așa că începe Anul Nou privind nu către ce vrei să faci, ci către cine vrei să devii. Cine este persoana care vrei să fii în următor? Definește clar cine vrei să fii. Ce vei face și cum vei face (ca să devii acea persoană) se vor revela imediat. Și chiar dacă te vei împiedica pe drum sau ți se va dezumfla vreo roată, te vei redresa imediat. Vei găsi foarte repede resursele cu ajutorul cărora să te repui pe traseu. Identitatea pe care tu ți-a asumi va genera soluțiile necesare.
Deci: cine vrei să devii în Anul 2024? Un om mai sănătos? Mai energic? Mai eficient? Mai apropiat de familia ta? Un partener mai bun pentru persoana iubită? Un coleg mai deschis care își sprijină echipa cu mai multă implicare? Vrei să fii o persoană mai creativă? Sau poate mai iubitoare? Mai empatica?
Eu nu sunt un mecanic bun. Abia dacă știu câteva generalități despre mașină. Dar în identitatea mea este încrustată următoare idee: „sunt un om care găsește întotdeauna soluții indiferent cât de mare este criza. Sunt cel care găsește o cale oricât de dificilă este situația.” Această identitate mă face să caut informațiile necesare pentru a depăși cele mai multe dificultăți.
Deci: începe anul 2024 cu o nouă identitate, mai puternică, mai asumată, mai curajoasă. Și ai încredere că ea îți va oferi soluțiile la problemele cu care te vei confrunta. Privește-te ca pe un personaj pe care îl admiri și pe care ai vrea să-l imiți. Ce ar face X în situația dată? Dacă eu nu știu cum să reacționez, atunci poate găsesc o inspirație la acest nou erou al vieții mele.
De exemplu: noua mea identitate este a unui om care ține la sănătate și își respectă trupul. Dacă e așa, atunci junk-food-ul, țigările, alcoolul în exces, drogurile, lipsa de somn, porțiile agabaritice de mâncare nu mai au ce căuta în proximitatea mea.
Ești o creație minunată! Oferă-ți mai mult credit! Ai mai multă încredere în tine! Stimează-te mai mult! Dar îndrăgostește-te de persoana care poți deveni! Fă din 2024 anul în care te împaci cu tine, te împrietenești cu tine, te admiri mai mult, te respecți mai asumat, ai mai multă grijă de creșterea ta, te dezvolți mai mult, oferi mai mult, ești mai de preț pentru tine și pentru ceilalți, ești o lumină, ești o inspirație, ești un miracol în lumea asta minunată!!
Te îmbrățișez din toată inima!!!
Ștefan
:)